Carie sau doar o marmorație? Cum îți dai seama

Marmorație vs. carie: cum ne dăm seama ce este?

Știu că sună alarmant orice pată neagră pe un dinte, mai ales când o descoperi singur, seara, la lumina slabă din baie. La o privire rapidă în oglindă, o marmorație și o carie pot arăta identic. Dar în cabinet, diferența se vede aproape instant, prin câteva detalii clare:

·        Textura smalțului. La o marmorație, suprafața este intactă, tare și sticloasă — instrumentele de control alunecă lin peste ea. La o carie, smalțul este deja demineralizat, poros și își pierde duritatea naturală.

·        Ce se ascunde dedesubt. Marmorația este doar o colorație de suprafață. Caria, în schimb, poate fi înșelătoare: de multe ori la exterior se vede doar un punct minuscul, dar sub smalț procesul a început deja să avanseze în profunzime, trădat de o umbră cenușie sau opacă în jur.

·        Sensibilitatea. Marmorația nu doare niciodată și nu reacționează la nimic. Dacă simți o tresărire când bei apă rece, mănânci ceva dulce sau mesteci pe zona respectivă, e foarte posibil să fie vorba despre o carie care se apropie de dentină.

·        Radiografia de control. Când există chiar și o mică umbră de îndoială, facem o radiografie mică (bite-wing sau retroalveolară). Dacă smalțul și dentina de sub el arată uniform, compacte și dense, fără zone de demineralizare internă, răsuflăm ușurați împreună: e doar pigment.

Și dacă nu punem plombă, ce facem cu ea?

Faptul că nu frezăm nu înseamnă că o ignorăm — dimpotrivă, o ținem sub observație cu grijă. Iată care este conduita corectă:

1.      Igienizare profesională cu Air-Flow. Jetul fin de pulbere specială și apă pătrunde excelent în șănțulețe. Dacă pata este recentă sau provine dintr-o acumulare de placă bacteriană pigmentată, de multe ori se curăță sau se deschide considerabil la culoare, chiar sub ochii tăi.

2.     Sigilare, mai ales la copii și adolescenți. Dacă anatomia măselei are șanțuri foarte adânci și retentive, le putem proteja din timp, înainte să apară vreo problemă. Curățăm bine suprafața și aplicăm un strat protector de compozit fluid (sigilant), care nivelează relieful, astfel încât resturile alimentare și bacteriile să nu mai aibă unde să stagneze.

3.     Monitorizare periodică. La controlul de rutină, o dată la 6 luni, verificăm rapid aceste zone. Cât timp smalțul rămâne dur, lucios și stabil în timp, marmorația își vede liniștită de treaba ei — și noi la fel.